Raport de cercetare – studiu despre consumul de informație și alfabetizarea în sănătate în România

  1. Rezumat executiv

Acest raport sintetizează rezultatele a două chestionare complementare, aplicate respondenților adulți și părinților (N≈850) și cadrelor didactice (N≈1500), pentru a evalua consumul de informație de sănătate, nivelul de alfabetizare în sănătate și oportunitățile de intervenție digitală și offline în România. Principalul obiectiv a fost să identificăm formatele preferate, sursele dominante și corelațiile între demografie, educație și comportamente de consum, pentru a formula un set coerent de recomandări strategice.

  • Demografie: Eșantion adult predominat de 36–55 ani (≈70 %), cu nivel superior de studii (≈75 %). Eșantion profesori tinde spre vârsta mijlocie (36–55 ani) și nivel licență+ (≈97 %).
  • Frecvență & Surse: Peste 65 % caută online informații săptămânal sau zilnic. Site-uri/bloguri medicale (≈93 %) și YouTube (≈65 %) sunt dominante, urmate de social media și podcasturi.
  • Formate & Retenție: Videoclipurile scurte (< 5 min) și animațiile sunt preferate (> 85 %), iar role play-ul și discuțiile de grup consolidează reținerea (≈75 %).
  • Corelații Cheie: Educația superioară corelează cu frecvență ridicată și încrederea în surse academice. Părinții activi digital tind să discute mai frecvent cu copiii, iar profesorii care urmăresc experți au implementat mai des activități scurte de sănătate.
  • Context de Sănătate: România se confruntă cu prevalență ridicată a bolilor cronice (hipertensiune ∼46 %, diabet ∼11 %, cancer ∼24 %). Pe baza analizelor descriptive și corelaționale, recomandăm o strategie multimodală: platformă digitală centrală (video, articole, ghiduri „plug & play”), sprijin social media și mesagerie, curriculum școlar adaptat, formare continuă pentru profesori și campanii comunitare de prevenție.
  1. Introducere și obiective

Context: Într-o țară cu o rată crescută de boli cronice și cancer, alfabetizarea în sănătate rămâne un vector critic pentru reducerea costului social și creșterea calității vieții.

Obiective:

  1. Să descriem comportamentele de consum de informație de sănătate în rândul adulților, părinților, profesorilor și tinerilor.
  2. Să evaluăm potențialul formativ digital și offline (health literacy) prin identificarea preferințelor și barierelor.
  3. Să corelăm demografia cu atitudinile, frecvența și nivelul de încredere în sursele de sănătate.
  4. Să propunem intervenții strategice bazate pe date pentru optimizarea campaniilor de educație pentru sănătate.
  1. Metodologie

3.1. Eșantion și profil respondentenți

  • Chestionar Adulți & Părinți: N ≈ 750, culegere aprilie  – iulie 2025, online, panel mixt (urban/rural).
  • Chestionar Profesori & Tineri: N ≈ 400 (150 profesori + 250 tineri), culegere aprilie–mai 2025.

3.2. Instrumente de colectare a datelor

  • Platformă online (Google Forms): chestionare digitale difuzate prin link cu itemi closed‑ended și open‑ended pentru feedback calitativ.
  • Chestionare tipărite: formulare de hârtie distribuite în școli și la evenimente locale, asigurând acces în zone cu conectivitate limitată.
  • Promovare și distribuție: link-uri partajate în grupuri WhatsApp/Facebook, newsletter‑e și afișe fizice în cabinete medicale, școli.
  1. Profilul demografic

Secțiunea aceasta oferă o imagine detaliată a caracteristicilor demografice ale respondenților din ambele chestionare, precum și comparații între segmente.

4.1. Chestionarul adulți și părinți (N≈850)

Vârstă

  • 18–25 ani: 5,2 %
  • 26–35 ani: 20,8 %
  • 36–45 ani: 38,0 %
  • 46–55 ani: 31,5 %
  • Peste 56 ani: 4,5 %

Publicul este majoritar adult de vârstă mijlocie (36–55 ani, ≈ 70 %), cu foarte puțini tineri sub 26 ani.

Gen

  • Femei: 58 %
  • Bărbați: 42 %

Ușoară preponderență a femeilor, aliniată cu tendințele de engagement mai mare în subiecte de sănătate.

Educație

  • Școală generală: 3,8 %
  • Liceu: 22,3 %
  • Licență: 48,1 %
  • Studii post‑universitare: 25,8 %

Aproape 75 % au studii superioare, sugerând o capacitate ridicată de procesare a informațiilor complexe.

Statut parental

  • Părinte/tutore: 56,9 %
  • Non‑părinte: 43,1 %

Majoritatea respondenților au responsabilități parentale, ceea ce influențează preferințele de conținut (emphase pe pediatrie și parenting).

4.2. Chestionarul profesori (N≈150)

Vârstă

  • 18–25 ani: 2,0 %
  • 26–35 ani: 8,7 %
  • 36–45 ani: 28,0 %
  • 46–55 ani: 42,7 %
  • 56–65 ani: 18,7 %

Cohorta profesorală este concentrată în principal în segmentul 36–55 ani, experți mid career.

Gen

  • Femei: 64 %
  • Bărbați: 36 %

Similar cu populația generală, predomină femeile în rândul cadrelor didactice.

Nivel de studii

  • Liceu: 3 %
  • Licență: 45 %
  • Master: 37 %
  • Doctorat/post‑universitar: 15 %

Interpretare: 97 % au studii universitare, un procent semnificativ de cadre didactice fiind implicate în cercetare și formare de nivel înalt.

Nivel de predare

  • Preșcolar: 5 %
  • Primar: 40 %
  • Gimnazial: 30 %
  • Liceal: 60 %
  • Alte: < 5 %

Prioritatea materialelor trebuie să fie pentru liceu și ciclul primar/gimnazial, reflectând structura școlară.

4.3. Compararea demografiilor

Caracteristică Adulți & Părinți Profesori Diferențe cheie
Vârstă medie ~44 ani ~48 ani Profesorii sunt ușor mai în vârstă
Femei 58 % 64 % Mai mulți profesori femei
Studii superioare 74 % 97 % Profesionalizarea mai ridicată în învățământ
Statut parental 57 % părinte n.a. Părinții din publicul general nu se regăsesc în profesori
Consum digital 94 % blog/site 93 % blog/site Omogenitate în canalele preferate

Interpretare integrată:

  1. Nivel educațional – Cadrele didactice au un nivel de studii mai ridicat, ceea ce permite materiale mai avansate.
  2. Vârstă și experiență – Creșterea medie de vârstă la profesori indică nevoia de formate adaptate ritmului lor de învățare.
  3. Gen – Femeile constituie majoritatea în ambele grupuri; abordările de comunicare pot fi calibrate pe stiluri feminine de învățare.
  4. Statut parental vs. rol profesional – Părinții caută conținut pentru uz familial, în timp ce profesorii urmăresc resurse pentru clasă.
  5. Consumul de informație de sănătate

În această secțiune detaliem modul în care respondenții celor două chestionare (adulți, părinți și profesori) consumă informații de sănătate, frecvențele, motivațiile, sursele preferate și corelațiile relevante între demografice și obiceiuri.

5.1. Frecvență și motivații

Chestionarul A – Adulți și părinți (N≈850)

  • Frecvența căutărilor de informații de sănătate:
    • Zilnic: 45 %
    • Săptămânal: 20 %
    • Lunar sau mai rar: 35 %
  • Motivații principale (multiple răspunsuri posibile):
    • Gestionarea probleme de sănătate proprii: 65 %
    • Prevenție și informare despre boli cronice: 58 %
    • Îngrijirea copiilor (pentru părinți): 54 %
    • Recomandări ale medicilor: 49 %
    • Curiozitate / stil de viață sănătos: 42 %

Interpretare: Majoritatea respondenților (65 %) își caută informații în contextul unei probleme de sănătate, fie personale, fie familiale. Prevenția rămâne un driver puternic (58 %), iar părinții sunt motivați suplimentar de responsabilitățile de îngrijire.

Chestionarul B – Profesori (N≈150)

  • Frecvența căutării de resurse educaționale despre sănătate (la nivel personal):
    • Zilnic: 19 %
    • Săptămânal: 46 %
    • Lunar: 25 %
    • Rar: 10 %
  • Motivații:
    • Necesitatea pregătirii lecțiilor: 78 %
    • Actualizare profesională (CPD): 52 %
    • Proiecte „Școala Altfel”: 48 %
    • Soluții practice pentru elevi (workshop, quiz): 43 %

5.2. Surse digitale și traditioale

Sursă Adulți & Părinți (%) Profesori (%)
Site-uri / bloguri medicale 94 93
YouTube 61 68
Facebook 82 60
Instagram 47 40
WhatsApp 41 50
Podcasturi 49 73
Conferințe / evenimente 22 35
Materiale tipărite (cărți) 26 15

Interpretare: Formatul digital domină: site-urile și blogurile sunt topul ambelor grupuri. YouTube și podcasturile sunt mai populare în rândul profesorilor, în timp ce Facebook și Instagram au o prezență ușor mai mare în eșantionul adulților.

Digital-first, dar omni-channel: Publicul majoritar pornește de la web → culminează cu social/mesagerie → completează offline. Strategia trebuie să orienteze user journey (călătoria utilizatorului) prin aceste etape.

Suplimentare offline pentru validare: Atelierele și conferințele cresc încrederea și oferă spațiul pentru Q&A, esențiale în combaterea dezinformării.

5.3. Corelații între demografice și obiceiuri de consum

  1. Vârstă vs. frecvență de căutare (Chestionarul A)
  • Respondenții 18–35 ani prezintă un consum zilnic/săptămânal (media 5,2 zile/săpt.), în timp ce cei >45 ani scad la 2,8 zile/săpt.

Tinerii preferă formate ultra-rapide (Reels, TikTok, „snackable” audio), în timp ce adulții mai în vârstă se orientează spre conținut aprofundat (articole detaliate, webinarii periodice).

  1. Nivel educațional vs. surse & formate
  • Studii post‑universitare: 68 % consumă podcasturi specializate și 54 % articole științifice, indicând o nevoie de informație academică.
  • Studii liceale/licență: 72 % preferă videoclipuri scurte (≤ 5 min) și infografice, pentru eficiență cognitivă.

Segmentarea conținutului pe nivel de educație maximizează relevanța: pachete modulare pentru avansați și materiale vizuale concise pentru nivel medi

  1. Statut parental vs. motivație & frecvență
  • părinții caută informații pentru sănătate semnificativ mai des decât non‑părinții.

Interpretare: Prezența responsabilităților parentale activează o nevoie de informare continuă și un consum „micro-learning” (5–10 minute între activitățile zilnice).

  1. Frecvență consum vs. Reținere & Schimbare Comportamentală

Corelație moderat-puternică: participanții care consumă zilnic/săptămânal memorează 75 %+ din sfaturi și 50 % raportează schimbări practicate (programări/obiceiuri noi).

Succesul campaniilor depinde de menținerea repetitivă a mesajelor, cu recapitulări integrate în calendar (newsletter, social reminders, micro-video-uri) și apeluri la acțiune concrete.

5.4. Încrederea în sursele de informație pentru sănătate

Sursă de încredere Adulți/Părinți (%) Profesori (%) Diferență (pp)
Medici și specialiști acreditați 78 85 +7
Organizații instituționale (OMS, MS) 64 75 +11
Influențatori / Bloggeri de sănătate 22 10 –12
Rețele sociale & engagement 25 40 +15
Forumuri de pacienți / grupuri WhatsApp 30 50 +20

Interpretare aprofundată:

  1. Autoritatea profesională rămâne pilonul încrederii: peste 75 % din ambii participanți acordă prioritate sfaturilor venite direct de la medici sau instituții.
  2. Diferențierea canalelor sociale: Profesorii manifestă încredere mai mare în grupurile de WhatsApp și discuțiile peer-to-peer, în timp ce adulții apelează mai mult la surse instituționale.
  3. Segmentul influencer este marginal: doar 10–22 % acordă credit conținutului de sănătate generat de creatori neacreditați, sugerând nevoia de branding clar și semnături medicale.
  4. Implicații pentru campanii: Orice material trebuie să afișeze vizibil titlul profesional și logoul instituției, iar secțiunile interactive (Q&A, live-uri) trebuie moderate de experți recunoscuți.

 

 

Sinteza integrată
Prin împletirea acestor analize, rezultă un profil complex al consumatorului de informație de sănătate în România: un adult/părinte cu studii superioare, vârstă mijlocie, motivat de probleme personale/familiale, care se informează zilnic online și completează cu grupuri de mesagerie; un profesor mid career, care caută săptămânal materiale, preferând formate video și audio, și participă la evenimente offline. În ambele cazuri, segmentarea demografică, motivațională și comportamentală conturează exact traseul digital-first -> social validation -> offline complement.

Această interpretare integrată va fundamenta dezvoltarea de module și recomandări strategice adecvate fiecărui subsegment de utilizatori din raport.

 

  1. Potențialul educațional și alfabetizarea în sănătate

Secțiunea 6 explorează capacitatea publicului de a înțelege, interpreta și aplica informația de sănătate, evidențiind atitudini, formate de predilecție și legătura dintre nivelul educațional și stilurile de învățare.

6.1. Nivel de Cunoștințe și Atitudini

Componentă Adulți/Părinți Profesori Interpretare Detaliată
Autoevaluarea alfabetizării Medie = 3,8/5 (SD = 0,9) Medie = 4,2/5 (SD = 0,7) Profesorii se percep mai competenți, datorită formării academice și a experienței didactice.
Încredere în decizii 78 % se consideră încrezători/foarte încrezători 85 % se consideră încrezători/foarte încrezători Diferența semnificativă  indică nevoia de training suplimentar pentru unii părinți.
Obișnuința validării 62 % verifică sursa înainte de aplicare 74 % verifică sursa Validarea e mai frecventă în mediul profesoral, sugerând o disciplină academică în aprecierea dovezilor.
Atitudinea față de e‑learning 70 % deschiși la cursuri online 92 % deschiși la cursuri online Profesorii sunt deja familiarizați cu platforme LMS; adulții pot necesita tutoriale introductive.

Interpretare aprofundată:

  1. Publicul tânăr și cadrele didactice manifestă un nivel mai ridicat de alfabetizare și încredere.
  2. Părinții, deși motivați, prezintă o variabilitate mai mare, deci materialele trebuie să ofere ghiduri pas cu pas și exemple practice.
  3. E‑learning-ul are potențial mare: un modul introductiv despre navigarea platformelor ar crește participarea adulților.

6.2. Formate preferate și nivelul de reținere

Format Rată de Alegere (%) Rată de Reținere* (%) Comentarii
Animații & videoclipuri Adulți 55 % / Prof. 72 % 68 Profesori capitalizează video-uri în lecții; adulții apreciază animațiile scurte de 2–3 min.
Infografice & slide-uri Adulți 48 % / Prof. 65 % 57 Sinteza vizuală ajută la memorarea conceptelor-cheie; utilă pentru materiale printabile în școli.
Podcasturi & audio Adulți 40 % / Prof. 53 % 45 Audio learning în trafic și în pauze; profesorii îl folosesc pentru formare continuă.
Quiz-uri interactive Adulți 25 % / Prof. 58 % 60 Elevii și profesorii participă activ, crescând engagement-ul; părinții mai puțin obișnuiți cu jocurile.
Ghiduri pas cu pas (PDF) Adulți 62 % / Prof. 84 % 75 Formatele textuale structurate în pași concreți oferă suport de lungă durată și pot fi folosite offline.

* Rata de reținere măsurată prin auto-raportarea frecvenței cu care respondenții rețin sfaturile („foarte des” + „des”)

Interpretare aprofundată:

  • Profesorii și tinerii preferă formatele interactive și multimedia, cu impact vizual și auditiv.
  • Pentru adulți, echilibrul între animații și ghiduri PDF asigură accesibilitate și profunzime.
  • Quiz-urile și jocurile trebuie introduse gradual în conținutul destinat adulților, cu instrucțiuni explicite.

6.3. Corelații între nivel educațional și stiluri de învățare

Analiză Date principale Interpretare
Nivel Educațional vs. Format Post‑univ. → Podcasturi (68 %) & articole (62 %) vs. liceu → video scurt (76 %) Studii superioare corelează cu cererea pentru adâncime și rigurozitate; nivel mediu preferă eficiență vizuală.
Educație vs. Învățare colaborativă Grad pozitiv: cu cât nivelul crește, cu atât crește utilizarea de grupuri de discuții și forumuri Atestă valoarea schimbului de bune practici și mentoring între colegi.
Educație vs. Autonomie în învățare Nivel liceu → 45 % rutate cu ghiduri pas cu pas vs. post‑univ. → 85 % auto‑ghidare (PDF + podcast) Cei cu educație înaltă se orientează către materiale auto-explicative, care le permit un ritm propriu.

Interpretare aprofundată:

  1. Odată cu creșterea nivelului educațional, respondenții migrează către formate care solicită o implicare cognitivă mai mare.
  2. Grupurile de discuții și comunitățile profesionale devin tot mai relevante pentru schimbul de insighturi și validarea practicilor.
  3. Pentru nivelurile medii, designul conținutului trebuie să privilegieze claritatea, vizualul și ghidarea structurată.

Concluzie secțiune 6 Potențialul educațional al alfabetizării în sănătate constă în implementarea unui ecosistem mixt de învățare, unde:

  1. Conținutul combină tutoriale video scurte (< 5 min), infografice dinamice și ghiduri pas cu pas pentru a susține atât învățarea rapidă, cât și aprofundarea.
  2. Interactivitatea prin quiz-uri și forumuri de discuții stimulează auto-reflecția și consolidarea practică a cunoștințelor.
  3. Personalizarea segmentată pe nivel educațional și demografic maximizează relevanța și eficiența pedagogică.
  4. Comunitatea de practică și mentoringul valorifică experiența participanților și creează un cadru de învățare colaborativă continuă.

Implementând aceste elemente într-un curriculum modular și multicanal, se poate transforma alfabetizarea în sănătate într-un proces sustenabil, scalabil și adaptat nevoilor diverse ale publicului.

 

  1. Contextul de sănătate în România

Secțiunea 7 plasează datele de consum de informație în realitatea medicală si de sănătate naționale, evidențiind nevoia de prevenție și legătura dintre prevalența bolilor cronice și comportamentele de informare.

7.1. Statisticile principale ale colilor cronice și cancerelor

Afecțiune Prevalență (%) populație adultă Rata mortalității (per 100.000) Trend 5 ani
Cardiopatii ischemice 7,5 240,3 +3,2 % anual
Hipertensiune arterială 30,2 – +2,1 % anual
Diabet zaharat (tip 2) 9,1 30,5 +4,5 % anual
Boli pulmonare cronice obstructive (BPOC) 5,8 60,7 +1,8 % anual
Cancer – toate tipurile – 285,6 +2,7 % anual
• Cancer de sân (femei) – 72,4 +0,9 % anual
• Cancer colorectal – 45,1 +1,5 % anual
• Cancer pulmonar – 60,0 +2,2 % anual

România se află în top 5 țări europene pentru mortalitatea prin boli cardiovasculare și cancer, iar incidența diabetului și hipertensiunii crește semnificativ. Creșterea constantă în ultimii 5 ani semnalează un deficit de prevenție și screening.

7.2. Rolul prevenției și profilaxiei

  1. Screening și depistare precoce
    • Cancer de sân: rata de participare la mamografie vs. UE: 35 % vs. 65 %; supraviețuire 5‑ani: 72 % vs. 90 % în UE.
    • Cancer colorectal: screening FOBT: doar 18 % acoperire națională.
  2. Profilaxie primară
    • Campanii de vaccinare antigripală: acoperire 18 % peste 65 ani (țintă UE = 75 %).
    • Programe de educație pentru stil de viață (nutriție, activitate fizică) cu implicare limitată în școli.
  3. Profilaxie secundară
    • Monitorizarea pacienților cu boli cronice: 40 % își măsoară tensiunea acasă, 25 % își monitorizează glicemia.

Prevenția primară este subdezvoltată, iar profilaxia secundară suferă din cauza lipsei de educație continuă și a accesului la instrumente de auto-monitorizare.

7.3. Conexiuni între prevalență și consumul de informație pentru sănătate

Afecțiune / Factor Frecvență consum (%) Surse principale Implicație
Hipertensiune & diabet (adult >45 ani, 25 % din esantion) 78 Site-uri, podcasturi Când bolile sunt cronice, consumul de articole și episoade audio crește pentru suport pe termen lung.
Cancer (femei 36–55 ani) 65 Bloguri, grupuri FB Suport emoțional în comunități și acces la ghiduri de screening.
BPOC & afecțiuni respiratorii (60+ ani) 52 TV + YouTube Videoclipuri demonstrative și interviuri cu pneumologi au impact major.
Previne generală (nutriție, stil viață) (sub 35 ani) 84 TikTok, Instagram Public tânăr adoptă formate scurte și vizuale pentru recomandări de stil de viață.

Segmentarea pe afecțiuni și grupe de vârstă arată că informația consumată este direct legată de nevoile medicale: bolile cronice solicită resurse aprofundate și comunitare, în timp ce prevenția primară în rândul tinerilor are nevoie de formate rapide și atractive.

Concluzie secțiune 7: Contextul medical și de sănătate al României denotă o povară crescută a bolilor cronice și o rată insuficientă a prevenției. Corelațiile evidențiază că intervențiile de comunicare și educație în sănătate trebuie segmentate pe afecțiuni și demografii: formate aprofundate (podcasturi, articole, workshop-uri) pentru bolile cronice și screening, și formate „snackable” (clipuri scurte, infografice rapide) pentru prevenția stilului de viață.

Surse de date utilizate în secțiunea 7:

  1. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) – Rapoarte anuale de morbiditate și mortalitate pe categorii de boli cronice.
  2. Eurostat – Date comparative privind acoperirea screening-ului pentru cancer și vaccinare antigripală.
  3. Globocan (Agenția Internațională pentru Cercetare în Cancer, IARC) – Statistici privind incidența și mortalitatea prin cancer.
  4. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) – Ghiduri de prevenție primară și profilaxie secundară.
  5. Ministerul Sănătății din România – Date privind ratele de participare la programele naționale de screening și vaccinare.
  1. Rezultatele chestionarului adulți & părinți

Secțiunea 8 detaliază complet răspunsurile și insight-urile extrase din chestionarul adresat adulților și părinților (N≈850), acoperind atât analiza descriptivă, cât și analiza tematică a răspunsurilor deschise și corelațiile statistice esențiale.

8.1. Analiză escriptivă (Întrebările Q1–Q8)

Q1. Distribuția pe vârste

  • Sub 26 ani: 2 %
  • 26–35 ani: 21 %
  • 36–45 ani: 38 %
  • 46–55 ani: 31,5 %
  • Peste 56 ani: 8,4 %

Q2. Nivel de studii

  • Școală generală: 3,8 %
  • Liceu: 22,3 %
  • Diplomă de licență: 48,1 %
  • Studii postuniversitare: 25,8 %

Q3. Statut parental

  • 56,9 % sunt părinți/tutori ai unui copil 5–18 ani
  • 43,1 % nu au această responsabilitate

Q4. Frecvența consumului de informație

  • Zilnic / săptămânal: 65 % părinți, 77 % adulți non‑părinți
  • Lunar / la nevoie: 35 %

Q5. Sursele de informare preferate

  • Site-uri / bloguri medicale: 94 %
  • Facebook: 82 %
  • YouTube: 61 %
  • Instagram: 47 %
  • WhatsApp: 41 %
  • Site-uri de știri: 38 %
  • Presă clasică: 27 %
  • Cărți / ghiduri: 26 %
  • Evenimente offline: 22 %
  • TikTok: 19 %
  • ChatGPT / Copilot / Gemini: 7 %
  • PubMed / Google Scholar: 4 %

Q6. Formate de conținut preferate

  • Videoclipuri scurte (<5 min): 72 %
  • Articole scurte: 69 %
  • Podcasturi: 49 %
  • Infografice: 43 %
  • Live-Q&A cu specialiști: 52 %

Q7. Factori de încredere

  • Autor profesional (medic / farmacist): 90 %
  • Sursă instituțională (OMS, Ministerul Sănătății): 75 %
  • Povești personale: 50 %
  • Povești emoționale: 35 %
  • Design & claritate vizuală: 30 %
  • Engagement social (like-uri, comentarii): 25 %

Q8. Urmărirea influencerilor / experților

  • Da: 78 %
  • Nu: 22 %

Interpretare sintetică

Majoritatea respondenților sunt adulți de 36–55 ani, cu studii superioare și responsabilități parentale. Consumă informație digital, preferă formate scurte și verifică sursele instituționale. Încrederea în autoritatea medicală și formatul vizual-interactiv sunt cruciale.

8.2. Analiză deschisă și tematică (întrebările Q9–Q16)

Am aplicat analiza de conținut pe răspunsurile libere și am extras temele principale:

Întrebarea Tematică cheie % mențiuni
Q9 Mesaje memorabile: instrucțiuni pas cu pas 82 %
Experiențe personale 74 %
Explicații vizuale 51 %
Povești emoționale 46 %
Statistici surprinzătoare 39 %
Q10 Schimbare comportamental post-consum Da: 45 %, Nu: 26 %, Nesigur: 29 %
Q11 Grad de concentrare (1–10): media 8,6; modă 10; mediana 9
Q12 Reținerea sfaturilor: foarte des 55 %, uneori 38 %, rar 6 %, niciodată 2 %
Q13 Formate preferate pentru copii (părinți): Video animate 81 %, aplicații educative 75 %
Q14 Motivație post-consum: destul de motivat 68 %, foarte motivat 24 %
Q15 Sugestii îmbunătățire: limbaj simplu 58 %, mesaje concise 46 %, vizual 36 %
Q16 Tematici subexplicate: prevenție 42 %, sănătate mintală 39 %, sexuală 35 %

Interpretare tematică

  1. Instrucțiunile pas cu pas și mesajele vizuale sunt cele mai memorabile, susțin teoria cognitivă a învățării prin schemă și codificare multiplă.
  2. Aproape jumătate raportează schimbări concrete după consum, iar 93 % rețin „câte ceva”, semnalând potențialul real de impact comportamental.
  3. Părinții vor animații și aplicații interactive pentru copii, precum și ghiduri practice; doresc materiale simple, scurte și regulate în feed.

8.3. Corelații statistice cheie

Am realizat testele statistice pentru a evidenția legături semnificative între demografie și obiceiurile de consum:

Analiză Rezultat cheie
Vârstă vs. frecvență căutare Corelație ușor negativă: consumul zilnic scade de la 5,2 zile/săpt (18–35 ani) la 2,8 zile/săpt (>45 ani).
Educație vs. surse/formate Nivel post-univ → 68 % podcasturi & 54 % articole; liceu/licență → 72 % video scurt.
Statut parental vs. frecvență consum Părinți folosesc în medie 4,3 zile/săpt vs. 2,1 zile/săpt pentru non-părinți; micro-learning între task-urile zilnice.
Frecvență consum vs. reținere schimbare Participanții cu consum frecvent memorează >75 % din sfaturi și 50 % raportează schimbări de comportament (programări, obiceiuri).

Interpretare integrată

  • Tinerii și cei cu educație medie adoptă conținut rapid și vizual; adulții, în special părinții cu studii superioare, alternează între formate scurte și aprofundate.
  • Campaniile de health literacy trebuie să fie modulare (video/video+audio/text), personalizate după demografie și susținute de reminder-e și comunități de practică.
  1. Rezultatele chestionarului profesori

Secțiunea 9 prezintă datele și insight-urile extrase din chestionarul aplicat profesorilor, analizând:

9.1. Analiză descriptivă (Q1–Q8)

Profil demografic și profesional

  • Vârsta: majoritatea respondenților au între 36–55 ani (≈ 70 %), cu 28 % în 36–45 ani și 42 % în 46–55 ani. Segmentul sub 35 ani reprezintă doar 11 %, iar peste 56 ani 19 %.
  • Nivel de studii: > 97 % au cel puțin diplomă de licență (45 %), master (37 %) sau doctorat (15 %).
  • Nivel de predare: 60 % liceu, 40 % primar, 30 % gimnaziu, < 5 % preșcolar sau universitate (selectare multiplă).

Consumul personal de informație de sănătate

  • Frecvență: 19 % caută zilnic, 46 % săptămânal, 25 % lunar, 10 % ocazional.
  • Canale digitale: 93 % site-uri/bloguri, 68 % YouTube, 60 % Facebook, 50 % WhatsApp, 40 % Instagram, 30 % TikTok.
  • Canale offline: 35 % participă la workshop-uri și conferințe, 27 % citesc presa tipărită.

Profesorii, deși nu predau Educație pentru sănătate ca materie, își actualizează resursele frecvent—în special pe site-uri și YouTube—pentru uz profesional și îngrijire personală.

9.2. Formate și metode de predare (Q9–Q12)

Ce formate media consumă profesorii pentru propria sănătate:

  • Video scurt (< 5 min): 93 % folosesc tutoriale și animații pentru concepte rapide.
  • Ghiduri PDF / articole: 80 % accesează documente scrise și fișe de lucru pentru aprofundare.
  • Podcasturi: 73 % ascultă episoade tematice în pauze sau în drum spre școală.
  • Quizuri interactive: 67 % preferă exerciții auto-evaluative tip Kahoot sau chestionare online.
  • Infografice: 60 % imprimă sau partajează diagrame și pictograme în clasă.

Ce metode ar introduce la clasă (non‑disciplină):

  • Activități scurte (video + discuție 10 min): 96 % sunt dispuși să aloce un loc în orar.
  • Ateliere practice pentru elevi: 75 % consideră util role-play, demonstrații și invitați experți.
  • Materiale „plug‑and‑play”: 80 % își doresc pachete gata făcute (slide-uri, fișe, machete).
  • Proiecte de grup / discuții dirijate: 72 % planifică sesiuni interactive pentru consolidarea învățării.

Profesorii obțin informații pentru sine în aceleași formate multimedia și interactive pe care doresc să le transfere elevilor, chiar dacă nu predau oficial materia de sănătate.

9.3. Nevoi și obstacole (Q13–Q16)

Nevoi identificate:

  • Cazuri specifice: 77 % adaptează lecții când au în clasă copii cu afecțiuni (ADHD, diabet, astm).
  • Resurse tematice: 85 % cer video-uri gratuite cu ghiduri de gestionare a afecțiunilor frecvente.
  • Formare & sprijin: 40 % doresc workshop-uri de instruire pe teme sensibile (sănătate mentală, sexualitate).
  • Suport managerial: 15 % solicită implicarea conducerii școlii și a cadrelor medicale.

Obstacole:

  • Timp insuficient în programă: 93 % se confruntă cu calendar încărcat.
  • Pregătire și experiență: 34 % nu se simt suficient instruiți pentru a trata subiecte delicate.
  • Diversitate de nevoi: 49 % semnalează ritmuri și motivații diferite ale elevilor.

Disponibilitatea profesorilor de a include educație pentru sănătate crește semnificativ atunci când au în clasă elevi cu probleme de sănătate specifice. Ei își doresc resurse „shortcut” pentru gestionarea situațiilor reale și un cadru de formare dedicat.

Profesorii, deși nu predau oficial Educația pentru sănătate, își asumă rolul de facilitatori ori de câte ori intervin nevoi reale: copii cu afecțiuni cronice, probleme acute de sănătate sau subiecte sensibile. Ei caută formate multimedia interactive și pachete gata făcute, oferind astfel un potențial ridicat de extindere a intervențiilor de alfabetizare în sănătate în școli, cu condiția să primească suport managerial, formare specializată și materiale adaptate nevoilor de clasă.

  1. Analiză corelațională inter-chestionare

Secțiunea 10 pune în oglindă răspunsurile din cele două sondaje (Adulți/Părinți vs. Profesori) pentru a identifica asemănări, diferențe și efectele reciproce asupra alfabetizării în sănătate.

10.1. Comparații de frecvență și surse între grupuri

Frecuența consumului de conținut de sănătate

  • Zilnic: 45 % Adulți/Părinți vs. 19 % Profesori
  • Săptămânal: 20 % Adulți/Părinți vs. 46 % Profesori
  • Lunar / Mai rar: 35 % în ambele grupuri

Interpretare detaliată:

  • Adulții/Părinții au un consum concentrat pe zilele cu nevoi specifice.
  • Un segment comun ridicat la frecvența lunară sugerează momente critice de informare (lansări de campanii, crize sanitare locale) la care ambele grupuri reacționează.

Surse primare de informare

Canal Adulți/Părinți (%) Profesori/Tineri (%) Diferență (pp) χ² (p)
Site-uri/Bloguri 94 93 +1 χ²=0.15 (0.70)
YouTube 61 68 –7 χ²=4.20 (0.04)
Facebook 82 60 +22 χ²=22.8 (<0.001)
WhatsApp 41 50 –9 χ²=7.1 (0.008)
Podcasturi 49 73 –24 χ²=30.2 (<0.001)

Interpretare Detaliată:

  • Facebook are un rol mai social/comunitar pentru adulți, în timp ce profesorii folosesc intens WhatsApp pentru schimb rapid de materiale.
  • Diferența mare la podcasturi reflectă disponibilitatea timpului (profesorii le ascultă în pauze între ore).

10.2. Educație vs. încredere în informație

Am examinat modul în care nivelul de educație influențează gradul de încredere în sursele de sănătate:

Nivel Educațional % încredere în medici % încredere în ONG-uri % încredere în influenceri
Școală generală / Liceu 75 50 15
Licență 85 65 10
Post‑universitar 92 80 5

Interpretare detaliată:

  • Creșterea nivelului educațional crește semnificativ încrederea în surse instituționale și medicale, scăzând rolul influencerilor.
  • Segmentul liceal rămâne relativ sceptic față de conținutul verificat, ceea ce indică nevoia de mesaje de consolidare academică și de construirea treptată a competențelor de evaluare critică.

10.3. Impactul părinților vs. profesorilor în alfabetizarea pentru sănătate

Analizăm cum statutul de părinte și de educator afectează dispoziția de a susține alfabetizarea în sănătate:

Disponibilitatea de a implementa activități scurte (video, quiz, discuție)

  • Părinți: 96 % „Da” / „Probabil da”
  • Profesorii: 87 % „Da” / „Probabil da”

Înclinația de a pregăti materiale pentru alții

  • Părinți (grupuri de părinți): 72 % dispuși să creeze și să distribuie ghiduri de sănătate.
  • Profesori (colegi / elevi): 65 % dispuși să elaboreze fișe și prezentări pentru clasă.

Interpretare detaliată:

  • Părinții, motivați de responsabilitățile familiale și de întâlnirea zilnică cu probleme de sănătate ale copiilor, manifestează o predispoziție mai mare față de proiecte colaborative de alfabetizare pentru sănătate.
  • Profesorii, deși ușor mai reticenți, beneficiază de competențe pedagogice și de acces la platforme educaționale pentru a disemina informația în mediul școlar.

Sinteză a interacțiunilor

  1. Profil complementar: Părinții facilitează adoptarea practică și contextuală a mesajelor de sănătate la nivel de familie; profesorii consolidează transmiterea teoretică și structurat în mediul educațional.
  2. Efect de amplificare: Când un părinte cu copil afectat de o boală cronica participă la activitățile profesorilor, se creează un ciclu virtuos de peer‑learning (învățare de la colegi, prieteni etc) și suport comunitar.
  3. Recomandare strategică: Programe integrate școală–acasă, care să valorifice implicarea ambelor grupuri în co-crearea și validarea conținutului, vor avea cel mai mare impact asupra alfabetizării pentru sănătate.
  1. Discuție și interpretări

Secțiunea 10 confruntă direct datele din cele două studii (Chestionarul adulți & părinți și chestionarul profesori), pentru a evidenția cum ritmurile de consum, sursele de informare și încrederea în informație variază în funcție de profilul demografic și profesional.

11.1. Sinteza concluziilor principale

  1. Ritmuri de consum distincte: Părinții se informează „la nevoie” (zilnic pentru situații critice), în timp ce profesorii își actualizează resursele constant, săptămânal.
  2. Canale complementare: Adulții folosesc Facebook/Instagram pentru schimb de experiențe și recomandări, profesorii preferă grupurile de WhatsApp și YouTube pentru tutoriale didactice și validare rapidă.
  3. Încrederea diferențiată în surse: Nivelul educațional ridicat se asociază cu încrederea în medici și instituții, în timp ce nivelul liceal/școală generală prezintă o deschidere mai mare către conținut generat de influenceri.
  4. Dispoziția de implementare: Părinții sunt mai proactivi la generarea și diseminarea de informații de sănătate, profesorii excelează în adaptarea pedagogică și includerea activităților de sănătate în contextul școlar.
  5. Sinergie școală–acasă: Când un profesor are în clasă un copil cu afecțiuni cronice sau probleme de sănătate, motivația de a integra și adapta resursele crește semnificativ, facilitând un proces de învățare colaborativă între elev, familie și școală.

11.2. Contribuții la teoria alfabetizării în sănătate

  • Model de învățare hibrid: Combinația de micro-învățare parentală („5–10 minute între sarcini zilnice”) și aprofundare sistematică în mediul școlar susține teoria că expunerea repetată, ajustată la ritmul vieții, crește retenția și aplicarea.
  • Capital social și cognitiv: Încrederea în surse acreditate și validarea peer-to-peer (grupuri de părinți, rețele de profesori) contribuie la consolidarea motivației și la scăderea riscului de dezinformare.
  • Segmentare demografică: Corelările identificate (vârstă, nivel de studii, statut parental) oferă un cadru empiric clar pentru personalizarea mesajelor și a formatelor de intervenție în programele de alfabetizare în sănătate.

11.3. Limitări ale studiului

  1. Eșantion auto-selectiv: Participanții au motivație intrinsecă spre informare în sănătate, ceea ce poate supraestima nivelul general de engagement și motivație din populația largă.
  2. Auto-raportare: Răspunsurile sunt susceptibile la biasuri de memorie și la dorința de conformitate socială, afectând acuratețea frecvențelor și auto-raportărilor de schimbare comportamentală.
  3. Absența datelor longitudinale: Studiul este transversal și nu surprinde evoluția pe termen mediu și lung a competențelor de alfabetizare în sănătate și a efectelor intervențiilor.
  4. Generalizabilitate limitată: Eșantionul este concentrat în mediul urban și include predominant persoane cu studii superioare; profilurile din mediul rural și școlile cu resurse reduse pot prezenta dinamici diferite.

Prin această analiză comparativă, raportul evidențiază cum contextul familial și cel educațional se completează reciproc în procesul de alfabetizare în sănătate, sugerând strategii integrate care valorifică atuurile fiecărui segment.

  1. Concluzii și recomandări strategice

În baza analizelor și interpretărilor prezentate, iată concluziile cheie și recomandările concrete pentru transformarea insight‑urilor în acțiuni sustenabile:

12.1. Recomandări pentru platforme digitale

  1. Hub digital integrat de resuse
    • Structurare pe teme (prevenție, sănătate mintală, nutriție, prim-ajutor etc.) și nivel de profunzime (introductiv, avansat etc.).
    • Materiale multimedia „snackable” (conținut „în reprize scurte” (ușor de parcurs, de ex. video 1–3 minute, infografice interactive, podcasturi scurte) accesibile direct de pe pagină, cu indexare prin etichete și motor de căutare intern.
  2. Interactivitate și personalizare
    • Quizuri și simulări adaptate profilului utilizatorului (părinte, profesor, copil/adolescent).
    • Alerte și notificări opționale pentru reamintire a modulelor finalizate (funcționalitate de „urmărește progresul”).
  3. Validare și autoritate
    • Secțiune dedicată autorilor și surselor științifice (medici, organizații de sănătate), cu linkuri către studii și ghiduri naționale/internaționale.
    • Buton de feedback și evaluare a conținutului de către utilizatori (rating, comentarii), pentru a ajusta rapid resursele cu cele mai bune performanțe.

12.2. Campanii offline și evenimente comunitare

  1. Ateliere locale și „Săptămâna / Ziua sănătății”
    • Organizarea periodică (lunar sau trimestrial) de sesiuni practice în școli, centre comunitare și farmacii, coordonate de echipe mixte (medic + nutriționist + psiholog etc).
    • Standuri interactive (măsurători de tensiune, testare glicemie, mini‑jocuri educative) și distribuire de materiale tipărite (pliant, poster, fișe de activități).
  2. Campanii de conștientizare în spații publice
    • Afișaj urban și mobilier stradal tematic („pachete de sănătate” în parcuri, centre comerciale) cu coduri QR care trimit la module digitale.
    • Programe de screening gratuit și workshop-uri de grup, cu invitați speciali (sportivi, influenceri educaționali) care să creeze „buzz” și mobilizare.

12.3. Politici publice și curriculum școlar

  1. Integrare curriculară oficială
    • Introducerea alfabetizării în sănătate ca disciplină obligatorie/modul transversal în programa de dirigenție sau în orele de biologie și educație civică.
    • Stabilirea unui minim de ore anuale dedicate sănătății preventive și managementului emoțional, cu obiective de învățare clare și competențe de evaluat.
  2. Parteneriate instituționale
    • Colaborare cu Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și societăți profesionale pentru actualizarea periodică a conținutului și asigurarea finanțării.
    • Crearea unui cadru legislativ care să încurajeze finanțarea ONG‑urilor și companiilor private în susținerea de programe de alfabetizare în sănătate.
  3. Suport pentru cadrele didactice
    • Programe de formare continuă acreditate pentru profesori pe tema educației pentru sănătate, inclusiv platforme de e‑learning și workshop-uri practice.
    • Granturi și stimulente pentru școli care implementează cu succes module de sănătate, măsurate prin indicatori de participare și impact comportamental.