Pierderea auzului este trăită ca pierderea unei părți a corpului nostru, fiind unul dintre cele mai importante simțuri ale noastre.
Durerea este dificilă, mai ales dacă pierderea auzului este bruscă.
Pierderea urechii după un accident, sau surditatea bruscă fară o explicație medicală este trăită ca o adevărată tragedie.
Consecințele surdității
Hipoacuzia plasează persoana într-o situație de handicap, pe mai multe niveluri (fizic, psihic, social etc.).
Primul risc pentru o persoană cu deficiențe de auz este să se îndepărteze treptat de viața socială și să evite pe cât posibil interacțiunile cu cei din jur (ieșiri cu prietenii, mese în familie, activități de grup etc.).
Excluderea progresivă a persoanelor cu surditate este o realitate care nu trebuie uitată sau minimizată.
În general, există mai multe consecințe ale pierderii auzului:
- Consecințe fizice: oboseală frecventă, dureri de cap, tinitus, probleme de stres, hipertensiune arterială, pierderea echilibrului etc.
- Consecințe psihologice: depresie, dificultăți de concentrare, sentiment de rușine, pierderea încrederii în sine etc.
- Consecințe sociale: izolare și dificultăți în creștere sau în comunicare
Doamna Doctor Daniela Neacșu, Medic Primar ORL, având competentă în Foniatrie, abilități în Electromiografie laringiană, Neurolaringologie, Laser în ORL, Chirurgie endoscopică ORL, Audiologie ne explică faptul că există mai multe mituri și concepții greșite despre pierderea auzului, care pot perpetua și pot agrava stigmatizarea socială.
Unul dintre aceste mituri este cel, potrivit căruia, persoanele cu pierdere de auz sunt mai puțin capabile:
Dr. Neacșu ne precizează: „Acest mit este complet greșit și poate duce la discriminare și marginalizare socială a persoanelor cu pierdere de auz. Pierderea auzului nu este o reflectare a inteligenței sau a capacităților unei persoane și nu ar trebui să determine modul în care sunt percepute sau tratate în societate”.
Impactul surdității la adulți asupra relațiilor sociale:
Acesta difera in functie de:
- gradul de pierdere,
- tipul de surditate,
- apacitatea fiecărei persoane de a se adapta și de a compensa și de
- nevoile fiecărei persoane de auz perfect în viața de zi cu zi.
Persoanele active, cu o viata socială intensă, cu o nevoie semnificativă de a comunica, se vor simți afectați chiar si de o mică diminuare a auzului.
Oamenii care sunt mai sedentari sau care trăiesc singuri vor putea tolera mai bine să trăiască pierderea auzului.
Dacă pierderea auzului s-a produs treptat, persoana dezvoltă o anumită compensare mentală a silabelor și a citirii buzelor. Dar toate aceste eforturi de concentrare, de a ghici cuvinte într-un puzzle de propoziții prost articulate, au consecințe grave.
În fiecare zi, persoana se confruntă cu:
- stres de performanță
- lipsă de încredere în sine
- oboseală generală
care în cele din urmă o va afecta profund.
Sprijinul și înțelegerea, dragostea și răbdarea celor din jur vor fi esențiale pentru a depăși cu succes pierderea auzului împreună.
Potrivit, Dr. Daniela Neacșu, exista concepții greșite, potrivit cărora pierderea auzului nu afectează calitatea vieții. De aceea, ne precizează:
„Acest mit minimizează impactul psihologic, social și emoțional al pierderii auzului și poate duce la subestimarea nevoilor și dificultăților persoanelor cu pierdere de auz.
Este important să contracarăm aceste mituri și concepții greșite prin educație și conștientizare, promovând înțelegerea și empatia față de persoanele cu pierdere de auz și asigurându-ne că acestea au acces la sprijin, servicii și tehnologii care să le permită să trăiască viața în mod plin și independent”.
Dacă o persoana afectată de pierdere sau diminuare de auz se chinuie în zadar să înțeleagă cuvintele, este destul de comun ca acesta să ajungă să se izoleze, să nu mai pună întrebări de teamă să nu înțeleagă răspunsul și să pară detașat de cei apropiați.
Persoanele surde adesea nu vor să deranjeze și să ii facă pe cei din jur să se repete.
Se izolează pentru a nu-și expune dizabilitatea societății, oamenilor pe care ii iubesc.
Cei din jurul tău joacă atunci un rol important în acceptarea și gestionarea surdității.
Când spunem cei din jur, ne referim la familie și prieteni, dar mai ales la societate, în ansamblul ei.
Suportul și ajutorul societății este cu atât mai util, cu cât mediul social al persoanei cu deficiente de auz este mai defavorizat.
Doctor Daniela Neacșu ne precizeza că o buna strategie ar fi :
„Promovarea egalității de acces la serviciile de sănătate auditivă: asigurarea unei accesibilități echitabile la serviciile de sănătate auditivă. Asta înseamnă să se asigure că toți oamenii au acces la screening auditiv, evaluare și tratament, indiferent de statutul socio-economic sau de alti factori ».
Ce este de facut ?
Purtarea aparatelor auditive este un pas de făcut, nu este întotdeauna ușor ca pacientul sa ia decizia.
Majoritatea oamenilor au nevoie de ani înainte de a decide să-și testeze urechile și, în cele din urmă, să poarte aparate auditive.
Acest lucru este normal și familia și cei din jur trebuie să respecte ritmul persoanei afectate.
Auzi din nou cu aparate auditive
A auzi din nou nu este un calvar, este o renaștere. Da, adaptarea necesită puțină disciplină la început și nu ar trebui ca proteza auditivă sa fie uitată în carcasă în fiecare dimineață, altfel urechea nu se va putea obișnui cu ea.
Dar găsirea ușurinței de a comunica, bucuria de a auzi din nou păsările, calitatea muzicii, ușurința de a auzi cuvintele unui film bun la televizor, sunt atât de plăcute încât uităm repede că le purtăm.
ePrintre miturile la care Dr. Neacșu face referire, este și cel, potrivita căruia, protezele auditive sunt ineficiente sau inestetice:
„Acest mit poate determina persoanele cu pierdere de auz să ezite să caute ajutor auditiv, din teama de a fi stigmatizate sau de a fi percepute diferit. În realitate, protezele auditive moderne sunt foarte estetice și eficiente și pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții persoanelor cu pierdere de auz» precizeaza Dr. Neacșu
Înțelegem deci, că exista soluții medicale pentru a îmbunătății calitatea vieții, pentru a ne recupera auzul.
Este un efort comun; pacient, profesionist al sănătății, familie și anturaj și -deloc în ultimul rand- societate, în ansamblul ei.
Dr. Neacșu noteaza ca strategie eficienta în schimbarea mentalității și promovarea modelelor de rol pozitive
„Promovarea modelelor de rol pozitive și a poveștilor de succes ale persoanelor cu pierdere de auz poate contribui la schimbarea percepțiilor și la încurajarea altor persoane să își caute ajutor și să se îngrijească de sănătatea auditivă.”
Promovarea unei societăți incluzive ține de fiecare dintre noi, nu este doar responsabilitatea profesioniștilor din domeniul sănătății și al autorităților.
Să nu ezităm deci, să auzim semenul afectat de scăderea de auz, să-l ascultăm și să-l ajutăm, împreună să comunicăm eficient.
Disclaimer: Material realizat cu ajutorul Clarfon
Referinte bibliografice