Inima și îmbătrânirea
Numărul persoanelor în vârstă din lume continuă să crească. Într-adevăr, până în 2017 vor fi mai mulți oameni de peste 65 de ani decât copii sub cinci ani. Prin urmare, managementul starii de sanatate a inimii persoanelor în vârstă este, fără îndoială, una dintre principalele priorități de sănătate publică. O serie de caracteristici binecunoscute marchează astăzi îmbătrânirea mușchiului inimii, printre care:
O pierdere a elasticității, o pierdere a contractilității
Lipofuscină, un deșeu metabolic care produce celebrele pete de vârstă și se acumulează în organism
Numărul de mitocondrii – acele „centrale” care produc energia celulelor – scade
Debitul cardiac scade cu 30 până la 40% și toleranța la efort este redusă
Sistemul de conducere vede că numărul celulelor sale scade. De asemenea, este invadată de țesuturi fibroase care generează tulburări
Inelele valvulare ale inimii se calcifiază și pot provoca suflu nepatogeni
Efectele îmbătrânirii
Principalul factor de modulare este genul. Tendința la hipertrofie se manifestă esențial la bărbații „care pierd aproximativ un gram de miocard pe an”. Cu toate acestea, chiar și după 75 de ani, inima păstrează un potențial de reînnoire
Ritm cardiac bun la 60 ani
Preambul : Potrivit Institutului Național de Prevenire și Educație pentru Sănătate (INPES), practicarea regulată a activitățîi fizice poate întârzia sau încetini anumite procese legate de îmbătrânire. În special, are un efect benefic asupra planului cardiovascular pentru a menține un ritm regulat.
Ritmul cardiac și îmbătrânirea: cum funcționează inima noastră?
Pentru a simplifica, inima este un organ, un mușchi și în același timp o pompă care funcționează neobosit și care poate ejecta în timpul unui efort, la fiecare bătaie, câțiva litri de sânge. Oxigenul de care inima are nevoie pentru a funcționa este adus de o rețea de așa-numite artere coronare.
În medie, inima se contractă de 60 până la 80 de ori pe minut atunci când suntem în repaus, ceea ce este o rată foarte lentă. Mai vorbim de pulsații pe minut sau bătăi pe minut (bpm). În timpul efortului fizic, inima se poate contracta de 2 până la 3 ori mai mult, adică să depășească 180 de bătăi pe minut.
Se știe că o formulă aproximează ritmul cardiac maxim: ritmul cardiac maxim = 220 bătăi pe minut – vârsta persoanei în cauză.
Pulsul nostru maxim ar fi, prin urmare, scăderea a 220 de bătăi și vârsta lui. O persoană în vârstă de 60 de ani ar avea așadar o frecvență cardiacă maximă de aproximativ 160 de bătăi pe minut. Aceste date pot fi relevante în contextul practicării unor activități fizice
Îmbătrânirea cardiovasculară
În zilele noastre, inima noastră este capabilă să ne ducă peste 100 de ani. Cu toate acestea, schimbările legate de stilul de viață interferează nefavorabil și accelerează îmbătrânirea.
Tutunul, colesterolul, alcoolul, diabetul, tensiunea arterială și stresul contribuie la reducerea capacităților noastre cardiovasculare și la creșterea riscului de stop cardiac, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială sau orice tip de boală cardiacă.
Tutunul este dușmanul arterelor: risc crescut de palpitațîi, tahicardie, dificultăți de respirație. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății estimează că, un subiect care fumează 1 pachet pe zi are șanse de 10% să trăiască peste 70 de ani.
După 50 de ani, se recomandă insistent să se respecte anumite reguli legate de igiena vieții pentru a nu afecta capacitățile cardiovasculare ale acesteia și pentru a evita aritmiile cardiace:
- reducerea consumului de tutun și alcool,
- aderarea la o alimentație sănătoasă și echilibrată,
- monitorizare medicală preventivă regulată (măsurarea pulsului în repaus) pentru a evita orice accident vascular,
- activitate fizică regulata pentru menținerea funcției cardio-respiratorii.
Stimulează-ți inima și plămânii: cum poate fi utilă activitatea?
Seniorul care dorește să-și mențină eficient capacitățile cardiace trebuie să ia în considerare integrarea în stilul său de viață a unei activități fizice regulate și sigure, cum ar fi practicarea exercițiilor într-un ritm lent, în sala de sport, de exemplu.
Înainte de a afectua efort fizic, o consultație cu medicul dumneavoastră și un test de stres sunt modalități de a afla dacă inima noastră cât și alte organe sunt apte pentru activitate fizică.
Apoi, antrenamentul regulat în activități de anduranță (mers pe jos, ciclism, alergarea, creșterea masei musculare ar putea ajuta pe termen lung la reducerea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale excesive, îmbunătățirea circulației printr-o mai bună fluidificare a sângelui, scăderea nivelului de colesterol, evitarea șanselor de accident vascular cerebral. Gestionați mai bine zaharurile și reduceți stresul.
Desigur, sportul nu face minuni pentru că un hipertensiv cu ritm cardiac prea rapid va trebui să-și ia tratamentul, la fel cum un diabetic va trebui să se trateze și un fumător va trebui să înceteze sau să-și reducă mult consumul.
Dar, dacă activitatea fizică se desfășoară în mod regulat și continuu, solicitând inima la aproximativ 120 de bătăi pe minut (aproximativ 20% mai puțin decât ritmul cardiac maxim al unui senior de 60 de ani), atunci beneficiile vor fi observate pe sănătatea cardiovasculară. De exemplu, mersul pe jos mai mult de 4 ore pe săptămână, în comparație cu mersul pe jos mai puțin de o oră pentru persoanele de peste 65 de ani, este asociat cu o reducere cu 30% a spitalizărilor pentru boli cardiovasculare (Sursa: Le Figaro santé „Sport and Cardiovascular Diseases” ).
Plămânii vor putea beneficia și ei de această solicitare. Există, evident, o legătură între respirație și circulație. Activitatea fizică poate fi o simplă măsură preventivă împotriva insuficienței respiratorii, în special printr-o ventilație eficientă. În plus, respirația calmă și controlată promovează starea de bine și calmul.
Protecția sistemului cardiovascular și respirator trebuie prioritizată. Seniorul în căutarea „îmbătrânirii in deplina stare de bine” trebuie să constientizeze faptul că o inimă antrenată este o inimă mai bine apărată.