Contrar teoriei care identifică patru stadii ale procesului creativ (pregătirea, incubarea, iluminarea și verificarea) acesta este în realitate unul haotic, semănând cu o luptă, cu multe regrese, întoarceri ștergeri și reveniri, conflicte emoționale ce crează tensiuni atât interne cât și externe. Nu e de mirare că artiștii sunt percepuți adesea ca fiind excentrici și ciudați, părând să manifeste o multitudine de personalități.

O lucrare publicată recent de psihologii Guillaume Furst, Paolo Ghisletta și Todd Lumbart prezintă un model integrativ al creativității și personalității, plecând de la studiile efectuate în trecut pe persoanele creative.

Aceștia au indentificat trei „super factori” ai personalității, ce prezic creativitatea: Plasticitate, Divergență și Convergență.

Plasticitatea se referă la trăsăturile de personalitate deschise către experimentare, extroversie, energie și inspirațe. Factorul comun aici este înclinație spre explorare, cei ce prezintă acest „super factor” demonstrând nivele ridicate de dopamină, neuromodulatorul explorării. Studiile anterioare au arătat o legătură strânsă între plasticitate și creativitate, cu precădere în domeniul artelor.

Divergența constă în neconformare, impulsivitate, caracter neagreabil, neconștiinciozitate. Persoanele divergente pot părea nemenici, dar în cele mai multe cazuri acestea sunt gânditori independenți.

Convergența, însă, se referă la precizie, persistența, conștiința de sine crescută și spirit critic. Cercetătorii au găsit conexiuni puternice intre convergență și plasticitate, demonstrând că cei deschiși noilor experiențe, inspirați, energici și exploratori, tind să aibă și nivele ridicate de persistența și precizie.

Acești trei superfactori apar în cea mai mare parte singular, nu toți cei care au dat semne de deschidere către nou și inspirație fiind automat și rebeli , impulsivi, cu spirit critic sau motivați să reușească. În funcție de stadiul creației în care se află, cei trei superfactori pot apărea într-un procent mai mare sau mai mic.

Stadiile creației:

Generarea constă în producerea de idei originale. În acest stadiu criticul interior este redus la tăcere și se imaginează diferite posibilități. Acest stadiu este despre cantitatea ideilor. Generarea este necesară, dar nu este suficientă pentru creativitate.

Selecția face ca ideile alese să fie nu numai originale, ci și de valoare societății. Selecția implică procesele de critică, evaluare, formalizare și elaborare a ideilor.

Privind stadiile creației, cercetătorii au concluzionat că plasticitatea și divergența erau strâns legate de etapa de generare, în timp ce convergența era direct legată de selecție. Dar cum poate o persoană să fie atât rebelă și impulsivă cât și critică cu propria muncă, calculată și persistentă? Se pare că, intr-adevăr, creativitatea este un proces haotic, fiind nevoie de toate aceste trăsături pentru a duce o pânză de la prima tușă de vopsea la o expoziție, subiecții manifestând toate aceste caracteristici în diverse faze ale procesului creativ.

Sursa: https://blogs.scientificamerican.com/beautiful-minds/the-messy-minds-of-creative-people/

Foto: Designed by Freepik