Expunerea la zgomot este una dintre principalele cauze ale pierderii auzului.
Potrivit Agenției Europene de Mediu, expunerea la zgomot este implicată în 43.000 de spitalizări și peste 10.000 de decese premature pe an în Europa. Aproape 900.000 de cazuri de hipertensiune arterială sunt cauzate de zgomotul excesiv în fiecare an.
Într-adevăr, expunerea la un sunet prea puternic (traumă sonoră) sau expunerea repetată la sunete puternice ne poate deteriora permanent auzul.
Daunele depind de factori precum:
- intensitatea (volumul) zgomotului,
- frecvența zgomotului (sunetele cu înălțime mai înaltă provoacă mai multe daune),
- durata de timp în care persoana este expusă la zgomot și
- protecția auditivă purtată de către individual (dopuri, căști pentru urechi etc.)
Toți acești factori pot ajuta la prevenirea pierderii auzului cauzată de zgomot.
Este posibil să fii expus la sunete potențial periculoase într-un context recreațional, dar și profesional.
În zilele noastre, zgomotul devine o adevărată problemă de sănătate publicăDupă cum vom fi înțeles, zgomotul este responsabil pentru multe daune aduse corpului uman.
De asemenea, impactul psihologic al zgomotului nu trebuie neglijat.
Riscul de consecințe negative din cauza zgomotului depinde nu numai de nivelul de zgomot al locului de muncă, ci și de durata expunerii la zgomot.
Astfel, pentru o zi de lucru (8 ore), auzul este considerat a fi în pericol de la 85dB(A).
Dacă nivelul de zgomot este mai mare, expunerea ar trebui să fie de o durată mai scurtă.
Dacă nivelul este extrem de ridicat (mai mare de 130 dB(A)), orice expunere, chiar și de foarte scurtă durată, este periculoasă.
Când zgomotul deranjează urechile, când lovește sistemele corpului, este timpul să aplici «reflexe» bune pentru a reduce zgomotul pentru ceilalți și pentru tine.
Zgomotul și activitățile recreative
Unele activități recreative sunt deosebit de zgomotoase și pot provoca leziuni ale auzului.
Printre acestea se numără:
- vânătoarea
- motociclismul, driftingul
- concertele de muzică
- cluburile de noapte
- ascultarea muzicii cu căști. Aceasta a devenit „problematică”, deoarece majoritatea oamenilor depășesc volumul de ascultare acceptabil și sigur.
Prof. Dr. Sebastian Cozma, medic primar ORL ne precizeaza: «În prezent, bineînțeles, tuturor ne place să participăm la concerte, să mergem la discoteci. Însă deseori ne expunem la niveluri de zgomot care pot afecta urechea internă și, implicit, sistemul auditiv. Conștientizarea acestui risc, din păcate, este la un nivel foarte scăzut în rândul populației. Aș spune că inclusiv o expunere nevoluntară are loc: participăm la evenimente, la nunți, la diverse întâlniri care se desfășoară în spații închise în care zgomotul depășește cu mult normele admise, deseori ne lăsăm antrenați în această poveste cu risc pentru sistemul auditiv».
Prof. Dr. Sebastian Cozma, cu supraspecializare în audiologie, reabilitare auditivă prin implant cohlear și patologie a sistemului vestibular este și Președinte al Societății Române de Audiologie și Patologie a Comunicării.
Dr. Sebastian Cozma, medic, cu o vastă experiență națională și internațională în patologia din domeniul otorinolaringologiei atât în ceea ce privește adulții, cât și copiii și conduce o echipă experimentată în diagnosticarea și tratamentul celor mai complexe afecțiuni ORL.
Surditate ocupațională
Numărul cazurilor de surditate profesională continuă să crească chiar dacă această boală poate fi evitată prin mijloace de prevenire cunoscute.
Aproximativ 25% dintre lucrători sunt expuși riscului de a dezvolta pierderea auzului cauzată de zgomot.
Expunerea continuă la zgomot va avea un impact permanent asupra auzului lucrătorului expus la acesta.
După expunerea la zgomot, poate exista o senzație de urechi blocate și alte simptome, cum ar fi tinitus (auzirea zgomotelor în urechi) și hiperacuză (sensibilitatea la sunetele puternice).
„O altă categorie de expunere la zgomot cu risc de scădere a auzului o reprezintă muncitorii din secțiile cu zgomot, din fabrici, din medii zgomotoase care, deși cunosc aceste normative, deși cunosc riscurile pentru că li se spun încă de la angajare, nu poartă mijloace de protecție auditivă în general pentru că nu mai au confort, spun ei, și nu mai pot comunica cu cei din jur. Într-un mediu cu zgomot intens, ei evită să poarte mijloacele de protecție și, în consecință, sistemul auditiv, urechea internă în principal, este afectată pe parcursul expunerii” ne explică Prof.Dr. Sebastian Cozma.
Prof. Dr. Sebastian Cozma este membru în Comisia de Specialitate ORL a Ministerului Sănătății și membru ales în Senatul Universității de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” din Iași. De asemenea, este Coordonator al Programului Național de Tratament al Surdității prin Proteze Auditive Implantabile din România și fondator al Compartimentului de Audiologie și Vestibulogie din cadrul Spitalului Clinic de Recuperare Iași.
Evaluarea audiologică a pacienților afectați de expunerea la zgomot este esențială pentru identificarea și monitorizarea pierderii auzului cauzate de zgomot.
Consecintele sociologice ale expunerii la zgomot
În orașe suntem atacați în permanență de zgomot: claxoane, motociclete zgomotoase, ciocane pneumatice, mașini de tuns iarba, câini care lătră, muzică tare etc. Consecințele sociologice ale zgomotului sunt reale și semnificative.
Aproape 125 de milioane de cetățeni europeni suferă de poluarea fonică legată de transport.
Zgomotul aerian, zgomotul din trafic, dar și zgomotul din cartier, toate acestea ajung la noi, îmbolnăvesc oamenii.
Zgomotul se poate transforma astfel într-un adevărat coșmar!
„Atitudinea corectă este de a evita expunerea pe perioade lungi, însemnând mai mult de câteva minute, pe care sistemul auditiv uman le poate tolera. Deși există și riscul traumei acustice acute, care înseamnă scăderea bruscă a auzului în momentul apariției sunetului, când acest lucru se întâmplă, trauma cronică prin expunerea repetată la sunete de intensitate mare ne afectează pe parcurs, pe măsură ce ne expunem sau participăm la mai multe evenimente.
Primele semne sunt acufenele, țiuitul urechilor continuu după ce părăsim mediul respectiv. Ulterior, apariția problemelor auditive nu este foarte evidentă pentru că, la început, fiind ușoară, nu este sesizabilă de pacient; poate doar cei din jur să sesizeze prima dată că este o problemă. Astfel, această categorie de pacienți ajunge la diagnostic și intervenție după un număr de ani de expunere la zgomot intens”, explică Prof. Dr. Sebastian Cozma.
Când zgomotul îți sparge urechile zi de zi:
Auzul este un «echipament» fin și fragil care trebuie protejat. Problemele de auz cauzate de poluarea fonică sunt adesea permanente. Există diferite tulburări de auz:
- Surditate progresivă: privarea sau slăbirea auzului care poate apărea în urma expunerii repetate și zilnice la sunet la 85 dB
- Tinitus: este o percepție anormală a unui zgomot în absența unei surse de sunet (zgomot, șuierat etc.)
- Hiperacuzie: urechea devine hipersensibilă la anumite sunete (anumite muzică, zgomote metalice, etc.)
- Traumă acută de zgomot: vătămare bruscă din cauza expunerii la zgomote violente, cum ar fi o explozie, artificii sau o împușcătură. O singură expunere poate duce la perforarea timpanului și deteriorarea structurilor urechii interne. Pierderea auzului este cel mai adesea parțială.
Lista poate fi extinsă, dar scopul acestui articol nu este, cu siguranță, să enumere toate patologiile urechii.
Cu toate acestea, fii liniștit pentru că trauma rareori cauzează surditate completă.
Rețineți că zgomotul constant, fără perioade de odihnă, este în general mai dăunător decât zgomotul care se repetă la intervale regulate. Prin urmare, este recomandat să nu vă expuneți prea mult timp la zgomot.
Deși efectele zgomotului asupra auzului sunt binecunoscute, efectul acestuia asupra sănătății este adesea subestimat. Prin perturbarea somnului și supraîncărcarea sistemului nervos, zgomotul poate afecta întregul corp.
Cum pot preveni pierderea auzului?
Nu intrați în panică, nu este necesar să vă tăiați toate cablurile căștilor pentru a evita pierderea auzului!
- Asigurați -vă că mențineți nivelul volumului sunetului la valori corecte. Acesta vă poate proteja în mare măsură auzul.
- Limitați utilizarea dispozitivelor care vă pot afecta auzul
- Purtați cășți care au un sistem bun de modulare al zgomotului
- Reduceți zgomotul exterior
- Bucura – te de liniște sau de zgomot redus și nu adormi niciodată cu muzica redată în cășți. Prin urmare, ar trebui să faceți pauze de ascultare pentru a vă proteja urechile.
- Scăzând volumul și evitând expunerea prelungită, puteți reduce riscul de pierdere a auzului indusă de zgomot și tinitus.
Care sunt masurile potrivite pe care le putem adopta, când ne confruntam cu zgomot?
Prevenția poate include:
- Folosirea protecției pentru urechi, cum ar fi dopurile de urechi sau căștile antifonice, în medii zgomotoase.
- Evitarea expunerii la surse de zgomot extrem de puternic.
- Limitarea timpului petrecut în medii zgomotoase.
- Reducerea volumului atunci când se utilizează cășți sau dispozitive de ascultare.
- Respectarea reglementărilor legate de zgomot la locul de muncă.
Așa cum am văzut, expunerea la zgomot este o problemă de sănătate publică. Este de datoria fiecăruia dintre noi să prevină efectele nedorite, iar autoritățile ar trebui să ia măsuri consistente pentru diminuarea efectelor nedorite ale acesteia.
Referințe bibliografice
https://www.polycliniquedeloreille.com/conseils-sante/la-surdite-liee-au-bruit
https://www.acoustix.be/fr/isolation-acoustique/actualites/effets-bruit-sante
https://www.surdi.info/fr/dossier-sante-et-soins/quelle-vie-sociale-surdite-et-risque-d-isolement/
https://diacritica.wordpress.com/2009/01/02/fi-fii-cand-se-scrie-fi-cu-2-i/