De la mesaj la comportament, într-o lume cu risc, presiune socială și informație contradictorie.
Durată: 60 de minute
(extensibil la 90 min / 1h30, în funcție de format și nevoie).
Descriere: În practica medicală și în sănătatea publică apare frecvent aceeași situație: informația medicală este corect transmisă, dar decizia pacientului întârzie, este evitată sau nu este urmată de comportament.
Cercetarea academică, completată de studii și analize aplicate realizate în România, arată că între informație și decizie există un proces influențat de:
- modul în care mesajul este formulat;
- emoțiile activate de mesaj;
- claritatea opțiunilor percepute;
- nivelul de alfabetizare în sănătate.
Acest workshop explică, într-un mod clar și aplicat, cum se formează alegerile și deciziile pacienților, ce rol joacă comunicarea – atât personală, cât și instituțională – și de ce formularea mesajelor contează pentru comportamentele de sănătate.
Pe ce se bazează workshopul:
Workshopul este construit pe:
- cercetări academice internaționale din comunicare, psihologie și sănătate publică;
- studii privind framingul mesajelor, luarea deciziilor și alfabetizarea în sănătate;
- analize și cercetări realizate în România, la nivel național, care au investigat:
- modul în care oamenii se informează despre sănătate;
- factorii care duc la amânarea sau evitarea deciziilor;
- percepția mesajelor de risc, obligație și prevenție;
- legătura dintre nivelul de înțelegere și alegerile pentru sănătate.
Concluzia comună a acestor date este clară: nu doar ce spunem contează, ci cum formulăm mesajul și ce opțiuni ajunge pacientul să vadă ca fiind posibile.
Structura workshopului – subiecte acoperite:
- De ce informația corectă nu duce automat la decizie
- diferența dintre a ști, a fi de acord și a decide;
- evitarea decizională și amânarea;
- supraîncărcarea informațională;
- rolul emoției în momentul deciziei.
- Comunicarea ca factor activ în formarea alegerilor
- comunicarea ca structură a mesajului, nu doar transmitere de informație;
- cum formularea influențează percepția opțiunilor;
- de ce aceeași informație poate genera decizii diferite.
- Framingul mesajelor și construcția deciziei
- framing pe beneficii vs. riscuri;
- framing narativ (exemple, povești, cazuri);
- framing al opțiunilor („ce alegeri vede pacientul”);
- când framingul sprijină decizia și când o blochează.
- Risc, frică și reacții de apărare
- diferența dintre risc înțeles și risc perceput;
- când mesajele bazate pe frică funcționează;
- când produc evitare, rezistență sau respingere.
- Presiunea socială și influența grupului
- deciziile de sănătate ca decizii sociale;
- rolul familiei, comunității și normelor sociale;
- de ce „ce fac ceilalți” influențează alegerile.
- Fake news, social media și decizii distorsionate
- de ce informația falsă este mai ușor de crezut;
- cum mediul digital amplifică emoția și polarizarea;
- de ce corectarea informației nu este suficientă.
- De la decizie la comportament de sănătate
- de ce decizia nu este un moment unic;
- comportamentul ca decizie repetată;
- rolul clarității și al sentimentului de control.
- Ce înseamnă toate acestea pentru practică și instituții
- ce tip de mesaje reduc rezistența;
- ce formulări cresc claritatea și asumarea;
- diferența dintre comunicarea individuală și cea instituțională;
- impactul asupra prevenției, screeningului și aderenței.
Deciziile pentru sănătate nu sunt doar despre informație, ci despre felul în care oamenii ajung să o înțeleagă, să o cântărească și să aleagă. Comunicarea modelează acest proces.
Pentru detalii: [email protected]