Asociația CREDU

Asociația CREDU a realizat un studiu privind provocările implementării Planului European de Combatere a Cancerului în țările Europei.

Rezultatele acestui studiu au fost prezentate în cadrul conferinței „Transforming Cancer Care Together”   organizată de CREDU în data de 16 octombrie 2024, la Palatul Parlamentului.

Detalii aici: Analiza raspunsuri chestionar – studiu TCCT

Analiza răspunsurilor la chestionar

I. Provocări comune semnificative: întâmpinate de țările reprezentate la eveniment în implementarea sau alinierea cu un Plan Național de Cancer, în special în contextul Planului European de Combatere a Cancerului:

1. Lipsa unui plan național de cancer și a statisticilor: Mai multe țări au menționat absența unui Plan Național de Cancer structurat. Această lipsă a unui cadru coordonat limitează capacitatea de a colecta statistici exacte despre cancer, de a implementa programe de screening pe scară largă și de a urmări progresul eforturilor de control al cancerului.

2. Resurse insuficiente: (financiare, infrastructură, resurse umane) Respondențîi au identificat subfinanțarea, lipsa infrastructurii moderne de sănătate și deficitul de resurse umane că fiind principalele obstacole în implementarea unui Plan Național de Cancer cuprinzător. Aceste țări se confruntă cu întârzieri semnificative în accesul la îngrijire, în special în zonele rurale, unele menționând reticența personalului medical de a adopta noi practici.

3. Voință politică și instabilitate în politicile publice: Instabilitatea politică și lipsa de coordonare între factorii decidenți au fost frecvent menționate. Respondențîi au subliniat schimbările frecvente în politica de sănătate, lipsa continuitățîi și a angajamentului politic, care împiedică investițiile pe termen lung și planificarea strategică. Țările cu infrastructuri de sănătate mai dezvoltate (de ex., România) tind să se concentreze pe îmbunătățirea accesului la tratamente inovatoare și reducerea timpului necesar pentru diagnostic, în timp ce altele sunt încă în stadii incipiente de planificare și organizare a strategiilor naționale.

II. Principalele oportunități de îmbunătățire a îngrijirii cancerului și a sprijinului pentru supraviețuitori, având în vedere viitoarea Zi Europeană a Supraviețuitorilor de Cancer

1. Crearea unei strategii naționale și monitorizarea statisticilor: Mulți respondenți, în special din Bosnia și Herțegovina, au subliniat necesitatea unei strategii naționale care să includă gestionarea sistematică, colectarea de date și urmărirea rezultatelor pacienților. Aceștia văd acest aspect că fiind fundamental pentru înțelegerea nevoilor supraviețuitorilor și identificarea zonelor care necesită îmbunătățiri.

2. Îmbunătățirea accesului la tratamente și inovație: Creșterea investițiilor în infrastructură, îmbunătățirea accesului la tratamente inovatoare și extinderea serviciilor de sănătate, în special în zonele rurale, au fost văzute că oportunități semnificative. Acest lucru include accesul pacienților la medicamente noi, studii clinice și terapii inovatoare de ultimă generație.

3. Împuternicirea pacienților și servicii de sprijin: Respondențîi au subliniat rolul grupurilor de advocacy ale pacienților în împărtășirea experiențelor supraviețuitorilor și în împuternicirea altora. Suportul psihologic și accesul la servicii de sănătate mintală au fost, de asemenea, considerate esențiale pentru îmbunătățirea calitățîi viețîi supraviețuitorilor. Cele mai multe țări văd Ziua Europeană a Supraviețuitorilor de Cancer că o oportunitate de a aborda problemele sistemice, cum ar fi accesul la îngrijire și inegalitățile în tratament. De asemenea, subliniază importanța unei îngrijiri centrate pe pacient, cu un accent tot mai mare pe sănătatea mintală și sprijinul pentru supraviețuire.

III. Cele mai bune practici și strategii care au avut succes în promovarea schimbărilor pozitive în îngrijirea cancerului în țările prezente la eveniment

1. Programe de screening și îmbunătățiri în diagnosticare: Țări precum Slovacia și România au făcut progrese semnificative în implementarea programelor de screening pentru tipuri de cancer precum cel de col uterin. În unele cazuri, paciențîi au acum acces mai rapid la servicii de diagnostic, inclusiv imagistică și testări moleculare, ceea ce a îmbunătățit ratele de detectare timpurie.

2. Rețele de sprijin și suport psihologic: Mulți respondenți au subliniat succesul rețelelor de sprijin între pacienți, în special pentru femeile cu cancer de sân. Suportul psihologic și implicarea comunitățîi au fost esențiale în ajutarea pacienților să facă față diagnosticului și tratamentului.

3. Dezvoltarea infrastructurii: Investițiile în infrastructura de sănătate, cum ar fi deschiderea de centre oncologice specializate și spitale de zi, au fost evidențiate că un pas pozitiv. Acest lucru include, de asemenea, achiziționarea de medicamente esențiale și reducerea timpilor de așteptare pentru tratament. Țările care au dezvoltat planuri de cancer se concentrează pe îmbunătățirea detectării și diagnosticării precoce, cu un accent deosebit pe accesul la screening și îngrijirea specializată. Rolul sprijinului psihologic este, de asemenea, subliniat că un element esențial al îngrijirii comprehensive a cancerului.

IV. Măsuri pe care țările reprezentate la eveniment le-ar implementa pentru a îmbunătăți traseul pacientului oncologic

1. Acces egal la terapii moderne și studii clinice: Respondențîi din țările europene prezente la eveniment au subliniat importanța egalizării accesului la terapii moderne pentru cancer și studii clinice. Aceștia au subliniat necesitatea monitorizării și aplicării celor mai noi tratamente pentru toți paciențîi, indiferent de locația lor geografică.

2. Investițîi în infrastructură și campanii de conștientizare publică: Există un consens cu privire la necesitatea unei infrastructuri de sănătate mai bune, în special în asigurarea disponibilitățîi serviciilor de radioterapie și oncologie în regiunile defavorizate. Creșterea conștientizării publice despre screeningul pentru cancer și furnizarea de programe naționale au fost, de asemenea, considerate esențiale pentru îmbunătățirea detectării și tratamentului precoce.

3. Navigatori pentru pacienți și îngrijire centralizată: Mai mulți respondenți au menționat necesitatea „navigatorilor pentru pacienți” care să ajute paciențîi să se orienteze în sistemul de sănătate. Acești navigatori ar asigura că paciențîi primesc diagnostice și tratamente la timp și că li se oferă îngrijire de urmărire, ajutând astfel la eficientizarea traseului acestora. De asemenea, s-au recomandat sisteme centralizate pentru programarea și coordonarea îngrijirii pacienților. Îmbunătățirea traseului pacientului oncologic necesită o combinație de reforme sistemice, inclusiv creșterea investițiilor în infrastructură, campanii de conștientizare publică și o mai bună coordonare a îngrijirii. Accesul la medicină personalizată și la tratamente inovatoare joacă, de asemenea, un rol critic în viitorul îngrijirii oncologice.

V. Concluzii
Constatările acestei cercetări subliniază provocările și oportunitățile multifacțetate legate de implementarea Planurilor Naționale de Cancer în diverse țări europene. Analiza relevă o divergență clară în nivelul de pregătire și capacitatea națiunilor de a se alinia cu Planul European de Combatere a Cancerului, fiind influențată de factori precum absența unor cadre structurate, resursele inadecvate și instabilitatea politică.

Mai multe țări ilustrează dificultăți profunde în aspectele fundamentale ale îngrijirii cancerului, în special lipsa registrelor naționale de cancer și a planificării strategice. În contrast, alte națiuni cu sisteme de sănătate mai dezvoltate demonstrează progrese în îmbunătățirea accesului la tratamente inovatoare și reducerea întârzierilor în diagnostic, deși continuă să se confrunte cu inegalități sistemice și alocări neadecvate de resurse.

Cercetarea identifică oportunități semnificative pentru îmbunătățiri, în special prin observarea Zilei Europene a Supraviețuitorilor de Cancer. Această inițiativă poate cataliza dezvoltarea strategiilor naționale care prioritizează colectarea sistematică a datelor, creșterea accesului la terapii inovatoare și împuternicirea pacienților prin servicii de sprijin cuprinzătoare. Accentul pus pe suportul psihologic și implicarea comunitățîi se aliniază cu tendințele contemporane în îngrijirea cancerului, care promovează o abordare completă și holistică a bunăstării pacientului.

De asemenea, cele mai bune practici evidențiate—precum implementarea cu succes a programelor de screening, înființarea rețelelor de sprijin psihologic și îmbunătățirea infrastructurii de sănătate—servesc drept modele valoroase pentru țările care doresc să îmbunătățească cadrele lor de îngrijire a cancerului.

Nevoia de acces egal la terapii moderne, dezvoltarea infrastructurii și introducerea navigatorilor pentru pacienți emerg că măsuri esențiale pentru eficientizarea parcursului pacientului oncologic.

În final, această cercetare subliniază nu doar necesitatea unor eforturi coordonate între națiunile europene pentru a aborda disparitățile existente în îngrijirea cancerului, ci și potențialul de învățare și colaborare reciprocă pentru atingerea obiectivelor stabilite în Planul European de Combatere a Cancerului.

Prin adoptarea unei abordări centrate pe pacient și angajamentul pentru investițîi pe termen lung în infrastructura de sănătate, factorii de decizie politică pot stimula progrese semnificative în îngrijirea cancerului, care să conducă, în cele din urmă, la îmbunătățirea rezultatelor pentru paciențîi din întreaga Europă.

Drumul către un control și o îngrijire eficientă a cancerului necesită angajament susținut, strategii inovatoare și acțiuni colaborative pentru a depăși provocările diverse cu care se confruntă statele membre.

Despre „Transforming Cancer Care Together” – implementarea Planurilor Naţionale de Cancer în Europa – dezbatere internaţională în Parlamentul României.

Context: România a fost prima ţară europeană care a adoptat un Planul Național de Combatere a Cancerului, aliniat cu recomandările Planul european de combatere a cancerului şi a arătat că poate gestiona inițiative complexe de sănătate publică. Proiectul „Transforming Cancer Care Together” doreşte să aducă îmbunătățiri traseului pacienţilor cu cancer prin crearea unei platforme paneuropene de colaborare și sprijin pentru schimbul de cunoștințe, experiență și bune practici.

Reprezentanți ai Guvernelor și ai Parlamentelor din statele Uniunii Europene și din afara acesteia, membri ai Parlamentului European, societăți medicale, organizații de pacienți, diplomați, experți și colaboratori din domeniul sănătăţii au participat la evenimentul „Transforming Cancer Care Together”, care a avut loc în cursul zilei de 16 octombrie, la Palatul Parlamentului.

Evenimentul a fost desfasurat sub egida Administrației Prezidențiale a României și a Cancelariei Prim-Ministrului, sub auspiciile Comisiei pentru sănătate din cadrul Senatului României și Ministerului Sănătății, în parteneriat cu Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România şi cu sprijinul Roche România.