O longevitate activă
”Numai o longevitate activă reprezintă cu adevărat un succes. Cine nu ar vrea să trăiască cât mai mulţi ani fără a fi însă confruntat cu neplăcerile şi suferinţele legate de bătrâneţe? Or, tocmai în acest fel acţionează produsele noastre. Problema fundamentală în munca noastră este să redăm viaţă anilor şi ani vieţii! (…)”, declara Ana Aslan, citată în volumul ”Dialoguri întâmplătoare despre lumea în care trăim” (autor Viorel Sălăgean, Bucureşti, 1987).
Prof. Univ. Dr. Ana Aslan
- a a pus bazele primului Institut de geriatrieși gerontologie din lume,
- a elaborat primul medicament creat anume să întârzie procesul de îmbatrânire,
- a pus bazele unui concept inovativ; «profilaxia îmbătrânirii şi terapia bătrâneţii»
- inventează si prepară vitamina H3 (Gerovital), un produs farmaceutic cu acţiune remarcabilă în tratamentul fenomenului de îmbătrânire, precum şi în bolile bătrâneţii
- a tratat personalitati universale: Salvador Dali, Charlie Chaplin, Pablo Neruda, Aristotel Onassis, Jacqueline Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, generalul de Gaulle sau Iosip Broz Tito
- În anul 1974, după o carieră cu rezultate ştiinţifice remarcabile, Ana Aslan este aleasă membru în cadrul Academiei Române
- Pe data de 19 mai 1952 s-a înființat Institutul de Geriatrie din București. Primul din lume. În 1964 președintele OMS l-a propus ca model de Institut de geriatrie țărilor dezvoltate.
Acesta a devenit Institut Național în 1974, iar în anul 1992, i s-a atribuit numele de „Ana Aslan”. Institutul a fost condus de academicianul român Ana Aslan, între anii 1958-1988.
În anul 1974 Institutul se extinde cu o secție clinică nouă, remarcabilă prin confortul interior și spațiile largi, situată într-un decor natural pe o suprafață de 33 ha la Otopeni.
- Primul medicament creat anume să întârzie procesul de îmbatrânire, a fost elaborat de Prof. Dr. Ana Aslan
Primul medicament creat anume să întârzie procesul de îmbatrânire, a fost elaborat între anii 1946 și 1956, de Prof. Dr. Ana Aslan și școala sa, după numeroase cercetări clinice și experimentale.
Rezultatele acestui studiu fac obiectul lucrării „Novocaina – factor eutrofic și întineritor” publicată împreuna cu Prof. C. I. Parhon în 1955.
Un an mai târziu, în 1956, Gerovitalul este prezentat pentru prima data lumii medicale internaționale la Congresul Therapiewoche de la Karlsruhe și apoi la Congresul European de Gerontologie de la Basel.
- Ana Aslan, şi-a dedicat întreaga pasiune pentru a lăsa moştenire României leacul „tinereţii veşnice”
Ana Aslan s-a născut la 1 ianuarie 1897, la Brăila, fiind cel mai mic dintre cei patru copii ai Sofiei şi ai lui Margarit Aslan, o familie cu valenţe intelectuale.
Tânăra copilă a urmat cursurile colegiului Romaşcanu din Brăila, iar la vârsta de 13 ani îşi pierde tatăl.
A urmat mutarea familiei Aslan la Bucureşti, iar pe vremea când împlinea 16 ani, Ana era convinsă că va ajunge pilot de avioane, şi chiar ajunge să zboare cu un mic aparat de tip Bristol – Coandă.
În anul 1915, Ana a absolvit Şcoala Centrală, însă ea începuse să fie atrasă şi de lumea medicinei. După un episod în care se află efectiv în greva foamei pentru a înfrânge împotrivirea mamei, este admisă, în acelaşi an, la Facultatea de Medicină din Bucureşti.
În anii Primului Război Mondial, Ana Aslan îngrijeşte soldaţii în spitalele militare din spatele frontului de la Iaşi, iar după întoarcerea la Bucureşti, în anul 1919, lucrează alături de marele neurolog Gheorghe Marinescu.
În anul 1922, a obţinut licenţa Facultăţii de Medicină. Este numită preparator la clinica II din Bucureşti, condusă de profesorul D. Danielopolu, cel care avea să o îndrume şi în realizarea tezei de doctorat.
A urmat o activitate profesională şi didactică la Spitalul Filantropia, la Institutul Clinico – Medical al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, la Clinica Medicală din Timişoara şi la Spitalul CFR din Bucureşti.
Între anii 1945 şi 1949, a fost profesor titular de clinică medicală, la Timişoara.
Începând cu anul 1949, devine şefa Secţiei de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucureşti, acesta fiind şi punctul de plecare al strălucitei sale cariere de gerontolog.
Tot aici, Ana Aslan experimentează rolul procainei în afecţiunile reumatice, în cazul unui student ţintuit la pat din cauza unei crize de artroză, apoi continuă cercetările într – un azil de bătrâni, unde evidenţiază importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă.
Toate aceste rezultate excepţionale sunt comunicate Academiei Române.
În anul 1952, după ani de cercetări, Ana Aslan prepară vitamina H3 (Gerovital), un produs farmaceutic cu acţiune remarcabilă în tratamentul fenomenului de îmbătrânire, precum şi în bolile bătrâneţii – ateroscleroză, vitiligo, sclerodermie, etc.
Gerovitalul se baza, aşadar, pe descoperirea proprietăţilor regeneratoare ale troficităţii procainei, aplicate în tratament cronic, respectiv în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă.
La 22 ianuarie 1952, la Bucureşti, era înfiinţat, la iniţiativa Anei Aslan, primul institut de geriatrie din lume, având ca obiect de activitate cercetări de gerontologie clinică şi asistenţă medicală a vârstei a treia.
- Doamna Aslan devenea şi director al Institutului de Geriatrie şi Gerontologie, post pe care l-a deţinut până la sfârşitul vieţii.
Rezultatele cercetărilor au făcut obiectul lucrării „Novocaina – factor eutrofic şi întineritor”, publicată în anul 1955, împreună cu profesorul C. I. Parhon.
- Începând cu anul 1958, începe prepararea Gerovitalului pe scară largă şi începe distribuirea medicamentului prin circuitul farmaceutic
Ministerul Sănătăţii din România omologhează medicamentul sub formă de drajeuri, cremă terapeutică şi loţiune capilară.
În anii care au urmat, Gerovitalul a fost brevetat în peste treizeci de ţări din întreaga lume, fiind demonstrate efectele miraculoase în acţiunea de echilibrare a sistemului nervos vegetativ, cu vizibile efecte de ameliorare a diverselor afecţiuni psihice asociate îmbătrânirii.
În 1970, Ana Aslan a creat un alt produs, ”Aslavital”, lărgind aplicabilitatea terapeutică a produsului ”Gerovital H3”, cu precădere asupra îmbătrânirii sistemului nervos şi cardiovascular, asupra reducerii stărilor depresive şi a anxietăţii, asupra îmbunătăţirii memoriei, auzului, văzului, mirosului etc., iar în 1973 – ”Aslavitalul de uz infantil”, folosit în terapia copiilor cu deficienţe mintale.
- În anul 1974, după o carieră cu rezultate ştiinţifice remarcabile, Ana Aslan este aleasă membru în cadrul Academiei Române
În anul 1976, cercetătoarea primeşte brevetul de inventator pentru Aslavital, produs eficace în terapia sistemului nervos şi a aparatului cardiovascular, realizat alături de farmacista Elena Polovrăgeanu. Preparatul avea să intre atunci în producţie industrială.
În anul 1984 este omologat Aslavitalul pentru copii, care dă rezultate în tratarea deficienţelor nervoase.
În anul 1985, prof. Ana Aslan publica, în Romanian Journal of Gerontology and Geriatrics, lucrarea „Tehnica şi acţiunea tratamentului cu Gerovital H3. Precizări după 34 ani de folosire”, o lucrare ce reprezenta sinteza cercetărilor realizate de grupul condus de Ana Aslan, care semnala şi faptul că, în urma recunoaşterii pe plan mondial a eficientei Gerovitalului, au fost iniţiate studii care au confirmat rezultatele cercetărilor româneşti şi superioritatea produsului românesc comparativ cu produse similare din farmacoterapia mondială.
Ana Aslan
- A fondat şi a condus, din 1980, ”Revista Română de Gerontologie şi Geriatrie”
- a fost membru al Asociaţiei Internaţionale de Gerontologie,
- al Societăţii Române de Gerontologie,
- al Societăţii Naţionale de Gerontologie din SUA,
- al Societăţi de Gerontologie din Chile,
- al Asociaţiei Internaţionale a Femeilor Medic,
- al Societăţii pentru Cercetări privind Alimentele şi Substanţele Vitale, al Uniunii Mondiale de Medicină Profilactică şi Igienă Socială,
- al Centrului Internaţional de Gerontologie Socială etc.,
- membru de onoare al Academiei Americane de Medicină Preventivă,
- membru de onoare al Societăţii de Ştiinţe de Gerontologie şi Geriatrie din fosta URSS,
- membru fondator al Confederaţiei Societăţilor de Gerontologie din Ţările Latine.
I-a fost decernat
- titlul de Doctor Honoris Causa şi doctor emerit al Universităţii ”Braganza Paulista” din Brazilia,
- a fost distinsă cu ”Merrito della Repubblica” (Italia),
- cu Ordinul ”Palmes Academiques” (Franţa) (1974),
- cu medalia Institutului de Ştiinţe Medicale din New Delhi (1981),
- cu medalia de aur a Universităţii ”Jan Komensky” din Praga (1980),
- cu medalia de aur a Societăţii de Gerontologie ”J.E. Purkyne” din Praga (1981),
- cu premiul şi medalia ”Leon Bernard”, decernate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (1982),
- cu Premiul ”Marie Curie” al Academiei Mediceea din Italia (1984) etc.
Profilaxia îmbătrânirii şi terapia bătrâneţii
La Institutul de Geriatrie, a fost iniţiat şi dezvoltat conceptul de „profilaxie a îmbătrânirii”, manifestând o preocupare consecventă pentru soarta bătrânilor abandonaţi de familii, pentru care refuză să perceapă taxe de cămin.
Îndrăzneala ei avea să o coste 1.500.000 de lei – în condiţiile în care rezultatele cercetărilor ei aduseseră venituri anuale de circa 17.000.000 de dolari, statului român -, bani ce ii sunt imputaţi de către organele de partid.
Remarcabilele sale descoperiri în profilaxia şi terapia bătrâneţii au avut un mare impact asupra lumii medicale şi a opiniei publice internaţionale, multe celebrităţi din întreaga lume trecând pragul doamnei Aslan pentru a beneficia de tratamentele ei inovatoare: Salvador Dali, Charlie Chaplin, Pablo Neruda, Aristotel Onassis, Jacqueline Kennedy, Indira Gandhi, Marlene Dietrich, generalul de Gaulle sau Iosip Broz Tito.
Remarcabilul nostru om de ştinţă a fost membră a Academiei de Ştiinţe din New York, a Uniunii Mondiale de Medicină Profilactică şi Igienă Socială, membră de Onoare a Centrului European de Cercetări Medicale Aplicative, membră în Consiliul de Conducere al Asociaţiei Internaţionale de Gerontologie, a Societăţii Naţionale de Gerontologie din Chile şi peşedinte al Societăţii Române de Gerontologie.
Pentru rezultatele sale de excepţie a primit numeroase premii şi distincţii, cum sunt, în anul 1952, Premiul internaţional şi medalia „Leon Bernard”, prestigioasă distincţie acordată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii – pentru contribuţia adusă la dezvoltarea gerontologiei şi geriatriei mondiale -, Merito della Republica al Italiiei, titlul de Cavaler al Ordinului Pălmaș Academica din Franţa, titlul de Profesor Honoris Causa şi Doctor emerit al Universităţii Braganza Paulista, din Brazilia, sau Citizenship International Award – Filipine.
În România, realizările sale au fost recompensate cu Meritul Științific Clasa I – în anul (1967) şi cu Ordinul Meritul Sanitar clasa I, la 8 aprilie 1970, „pentru merite deosebite în domeniul ocrotirii sănătății populației din țara noastră”.
Ana Aslan şi-a dedicat întreaga pasiune pentru a lăsă moştenire României leacul „tinereţii veşnice”, dar dispariţia ei a însemnat şi prăbuşirea acelui vis.
Referinte bibliografice
https://canalsud.ro/19-mai-infiintarea-primului-institut-din-lume-de-geriatrie/
https://www.rador.ro/2019/05/20/ana-aslan-unul-dintre-pionierii-gerontologiei-mondiale/