Emoțiile pozitive ne fac mai susceptibili către deschiderea orizonturilor, dorința de experimentare și inspirație, în timp ce emoțiile negative îngrădesc viziunea. Aceasta a fost concepția pentru un timp îndelungat în ceea ce privește emoțiile ce stau la baza creativității. Studii recente au demonstrat însă ca această dihotomie este prea simplistă și are o aplicabilitate redusă.
Cercetările conduse în ultimii ani de psihologul Eddie Harmon-Jones demonstrează că e atât de importantă valența emoțiilor simțite (pozitive sau negative), pe cât este intensitatea motivațională, sau, altfel spus, cât de puternic te simți obligat să eviți sau să inviți ceva.
Jones a arătat subiecților clipuri amuzante cu pisici care le-au produs o stare de bine (intensitate motivațională redusă), apoi clipuri cu deserturi delicioase care le-a provocat o stare de poftă (intensitate motivațională ridicată). Dacă în urma vizionării clipurilor cu intensitate motivațională redusă subiecții au dat răspunsuri de ansamblu la testul la care au fost supuși (lărgirea orizontului), în cazul clipurilor cu intensitate motivațională ridicată atenția subiecților s-a redus, aceștia oferind răspunsuri orientate pe detaliu. Aceleași rezultate au fost și în cazul clipurilor arătate în scopul evocării de emoții negative, tristețe (intensitate motivațională redusă) și dezgust (intensitate motivațională ridicată).
Concluzia a fost aceea că intensitatea motivațională joacă un rol mai important decât valența emoțiilor în sine. Așa că, data viitoare când vreți să păstrați o minte liberă sau să priviți imaginea de ansamblu, e bine să va aflați într-o stare motivațională reduse, fie ea plăcută sau tristă. Dacă însă aveți o sarcină de îndeplinit sau vreți să puneți în practică o nouă idee, o stare de intensitate motivațională ridicată e ceea ce vă poate ajuta.
Abilitățile de a ne lărgi sau concentra atenția sunt ambele cheie în creativitate, deoarece creativitatea activează conexiuni neuronale complexe din mai mulți centri nervoși ai creierului, care, aparent, nu au legătură unii cu ceilalți. Creativitatea este un proces complex.
Alte studii au arătat că oamenii care au raportat experimentarea de emoții intense sau extreme des, au avut un scor mai mare pe scalele de măsurare a creativității. Oamenii care trăiesc viața cu intensitate și pasiune, care experimentează liber toată gama de sentimente, sunt cei care au obțin scoruri mai bune la testele de creativitate artistică.
De asemenea oamenii nu sunt în niciun moment dat doar fericiți sau doar triști, experimentând mai degrabă sentimente amestecate. Cercetătorul științific Christina Fong a studiat efectele ambivalenței emoționale asupra creativității și a concluzionat că experimentarea în același timp a sentimentelor contradictorii (spre exemplu exaltare și frustrare) arată poziționarea individului într-o stare și un mediu neobișnuite propice creativității. Un astfel de mediu neobișnuit oferă angajatorii care contează pe creativitatea personalului pentru dezvoltarea companiei, spre exemplu Disney și IDEO.
Nevoia de a experimenta numai sentimente pozitive și dorința de a înlătura orice stimul negativ cât de mic pare astfel nefondată, atât creativitatea, cât și persoana în sine, părând să prospere și să crească în mediile în care este expusă la o varietate mai mare de stimuli.
Sursa: https://hbr.org/2015/08/the-emotions-that-make-us-more-creative